Dragobete 2017
Martișor 2017
Tradiția
În fiecare an, de întâi martie, indiferent dacă afară e soare, plouă, sau ninge, pe străzile, în autobusele, în sălile de clasă și peste tot în Republica Moldova apar mărțișoare. Acestea sunt niște amulete obținute prin răsucirea a două fire albe și roșii, de lână, bumbac, sau mătase, care ne protejează de cele rele și anunță venirea primăverii. Mărțișoarele sunt dăruite celor dragi și sunt purtate la piept, în jurul încheieturii mâinii, sau în jurul gâtului, pentru a aduce noroc și feri de pericol.
Simbolul
Simbolul marchează trecerea dinspre iarnă spre vară și poate fi întâlnit în diferite forme în tot spațiul geografic cuprins între Republica Moldova și Macedonia de Nord. Una dintre legendele asociate mărțișorului ne povestește cum în prima zi a lunii martie, Primăvara se plimba prin pădure și a văzut în zăpadă un ghiocel înflorit. A început să dea zăpada la o parte. Iarna s-a supărat și a suflat un vânt rece care a înghețat mărțișorul. Primăvara l-a acoperit cu mâinile sale ca să-l încălzească și s-a agățat de niște spini. A curs o picătură de sânge peste ghiocel, a topit zăpada de pe acesta, iar el a reînviat. Așa câștigă Primăvara bătălia cu Iarna în fiecare an, iar victoria acesteia este sărbătorită prin îmbinarea celor două culori – alb și roșu.
Legenda
În spatele acestei legende, apărută în secolul XVIII stau însă multe obiceiuri mult mai vechi. Se crede că mărțișorul există de peste două mii de ani, iar în 2017, în urma unui efort comun al Republicii Moldova, României, Bulgariei și Macedoniei de Nord, a fost inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
Din vremuri străvechi, în zona geografică în care acum se află Republica Moldova și România, de întâi martie are loc un ritual de purificare. Se face curat în toată casa, din ultima odaie până în stradă, iar odată cu acest proces sunt alungate toate relele iernii și este invitată primăvara cu bunătatea și căldura ei. Confecționarea mărțișorului în timpul iernii, agățarea la piept în dimineața zilei de întâi martie și purtarea acestuia timp de o lună, reprezintă un ritual simplificat al trecerii de la iarnă la vară. Dăruirea mărțișoarelor celor apropiați subliniază spiritul unei comunități apropiate, solidare, care sărbătorește împreună venirea primăverii.
Obiceiul
Îmbinarea firelor albe și roșii oferă protecție în special copiilor sau puilor de animale, care odată cu venirea primăverii încep să comunice cu soarele și să cunoască natura din jurul lor. Dacă la oraș vedem mărțișoarele în piepturile oamenilor, la sat vedem și animale care poartă mărțișoare în jurul gâtului și sunt astfel protejate de cele rele. Obiceiul zice că la sfârșitul lunii martie, sau când se întorc berzele din țările calde, mărțișorul trebuie să ajungă pe crenguța unui pom fructifer, încărcându-l astfel cu energia noastră. Pomul va crește fructe mari și dulci datorită mărțișorului pe care i l-am dăruit. Dăm înapoi naturii căldura pe care am primit-o de la ea.
Începând cu 1968, la Chișinău, capitala Republicii Moldova, are loc și un festival internațional de muzică – Mărțișorul – care are scopul să promoveze acest simbol de solidaritate a comunității și al unei relații reciproc benefice cu natura.
Mărțișorul nostru
Mărțișorul a rezistat peste două mii de ani pentru că se împletește cu natura, e înfășurat în magic, știe să se adapteze și îmbracă noi sensuri cu fiecare generație. În 2022, Ministerul Culturii împreună cu Agenția Națională a Turismului Receptor și Intern din Republica Moldova au realizat un spot video prin care ne transmit ce înseamnă astăzi un fir roșu împletit cu un fir alb. Te invităm să faci cunoștință cu protagoniștii videoului și semnificația mărțișorului pentru ei.
